http://www.youtube.com/watch?v=Sw4TsL8YgD4
http://www.youtube.com/watch?v=0Pnefkju7cY
http://www.youtube.com/watch?v=w0EmOLx8csQ&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=MlJOzndkNU0&feature=related
duminică, 31 ianuarie 2010
sâmbătă, 30 ianuarie 2010
joi, 28 ianuarie 2010
marți, 26 ianuarie 2010
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
IARNA LA MARE
dintotdeauna am vrut sa merg la mare in timpul iernii. deocamdata, ma multumesc cu webcam-ul de mai jos:
http://www.jurnalul.ro/webcam/olimp-popasul-pescarilor-29.html
http://www.jurnalul.ro/webcam/olimp-popasul-pescarilor-29.html
miercuri, 20 ianuarie 2010
UN FILM CA NICI UN ALTUL / O CARTE CA NICI O ALTA
http://www.antena3.ro/stiri/cultura/a-murit-eric-segal-autorul-romanului-love-story_89941.html
desi nici cartea si nici filmul nu prezinta elemente de stilistica/arta senzationale, love story - in ambele variante - are ceva cu totul special. nu stiu ce ... dar are !!!
desi nici cartea si nici filmul nu prezinta elemente de stilistica/arta senzationale, love story - in ambele variante - are ceva cu totul special. nu stiu ce ... dar are !!!
marți, 19 ianuarie 2010
duminică, 17 ianuarie 2010
miercuri, 13 ianuarie 2010
AZI, VREO CITEVA SECUNDE, NU AM FOST IN ROMANIA
eram la birou, cautand ceva intr-o carte. cu coada ochiului, fara sa vreau, am observat ca, linga masina mea (parcata fix in fata usii), a parcat un logan verde-inchis.
desigur, nu l-am bagat in seama, dar soferul s-a dat jos si avenit la usa, a deschis-o si m-a intrebat: "spuneti-mi, va rog, pot sa parchez aici, nu va deranjeaza?".
am ramas mut vreo 3-4 secunde, dupa care, logic, i-am raspuns ca poate sa parcheze linistit, parcarea fiind publica si neinchiriata de mine sau de altcineva. mi-a multumit si a plecat.
intr-o tara in care fiecare cetatean crede ca, daca locuieste intr-un bloc anume, automat parcarea din fata blocului este a lui, iar altii NU au voie sa parcheze, am avut senzatia ca nu ma aflu in romania.
si cred cu convingere ca, pentru acele clipe, nu am fost aici...
desigur, nu l-am bagat in seama, dar soferul s-a dat jos si avenit la usa, a deschis-o si m-a intrebat: "spuneti-mi, va rog, pot sa parchez aici, nu va deranjeaza?".
am ramas mut vreo 3-4 secunde, dupa care, logic, i-am raspuns ca poate sa parcheze linistit, parcarea fiind publica si neinchiriata de mine sau de altcineva. mi-a multumit si a plecat.
intr-o tara in care fiecare cetatean crede ca, daca locuieste intr-un bloc anume, automat parcarea din fata blocului este a lui, iar altii NU au voie sa parcheze, am avut senzatia ca nu ma aflu in romania.
si cred cu convingere ca, pentru acele clipe, nu am fost aici...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)